“De ce ti-e frica, nu scapi” asa-i ca ai tendinta sa o crezi?
Si ai dreptate, pentru ca frica reuseste cum-necum sa ne capteze intreaga energie si sa ne deturneze atentia si intentia de la visele, scopurile si sperantele noastre, indreptand-o catre un viitor intunecat, desi iluzoriu.
Instinctul ancestral de conservare poarta in inconstientul nostru, adanc inradacinate, o seama de frici, ingrijorari si indoieli. Si este bine sa fie asa, atata timp cat se afla in raport cu realitatea. Este natural si sanatos sa iti fie frica sa te apleci pe geam de la etajul 10, dar este distructiv pentru sufletul tau sa traiesti lungi perioade de timp cu frica zilei de maine, de exemplu. Si asta pentru ca ziua de maine a venit deja de foarte multe ori pana acum, iar tu ai mers mai departe si ai supravietuit in ciuda fricilor tale. Este firesc sa te indoiesti ca, daca iti dai demisia si te inchizi in casa, postasul iti va bate la usa sa-ti aduca o telegrama prin care esti informat ca matusa cea bogata din America ti-a lasat vreo mostenire, mai ales daca in arborele tau genealogic nu gasesti nici un emigrant. Dar este obositor si daunator sa traiesti cu ingrijorarea ca el/ea nu te iubeste pentru ca nu te suna atat de des pe cat ti-ai dori tu.
Asa cum observi, exista o mare diferenta intre ceea ce simti in interiorul tau si ceea ce se intampla in viata ta, concret. De obicei, aceste emotii “irationale” isi au izvorul undeva in subconstientul tau. Candva, aceste emotii pe care azi le consideri inadecvate, te-au servit. Pe tine sau pe stramosii tai (pentru ca ai acces la inconstientul colectiv, asa cum avem cu totii).

Experienta mea
Era o vreme in care trudeam pana la epuizare; nu-mi luam vacanta decat daca ma imbolnaveam suficient de grav ca sa nu ma mai pot ridica din pat. Credeam ca traiesc pentru a munci si ca, daca pierd pentru cat de putn timp controlul, se va produce o mare catastrofa. Catastrofa insa, venea prin epuizare, stress si pierdearea treptata a capcitatii de munca prin boala.
Primul pas si cel mai dificil pentru mine, a fost sa devin constientami iau timp ca sa ma reculeg si sa ma incarc.
Urmatorul pas a venit de la sinemi iau o pauza si sa ma gandesc doar la mine: la ce simt, care e starea mea, si care imi sunt nevoile imediate. am simtit?
Am devenit mai constienta„nici munca fara paine, nici paine fara muncami justific existenta prin truda.

Fiecare om are raspunsul sau
Aceste raspunsuri isi au  radacina in credinte, principii de viata, care determina o anumita reactie emotionala si o anumita conduita. In consecinta, in mod inconstient, ajungem sa ne traim viata dintr-un loc al fricilor, temerilor si ingrijorarilor permanente. In cazul meu era vorba de un comportament care venea dintr-o frica, ingrijorare si neincredere in viitor, in capacitatea mea de supravietuire, care, daca in cazul strabunilor care au luptat in razboaie sau care au trait „marea seceta” sau in cazul unui copil lipsit de mijloacele necesare supravietuirii erau, poate, justificate.
Dar azi, ca persoana adulta, acestea nu imi mai servesc decat pentru a-mi da ocazia sa ma eliberez de aceste suferinte rand pe rand, pe masura ce vin, sa constat ca nu imi mai sunt necesare si sa observ inca o data ca sunt bine si ca voi fi din ce in ce mai bine, in ciuda tuturor vicisitudinilor inerente vietii. Iar constientizarea repetata a faptului ca „pot…”, ca „sunt…”, ca „merit…” imi va intari curajul, increderea in viata si in mine.

Solutia
De aceea solutia este sa constientizam, sa infruntam, sa dam voie sa ajunga pana in constientul nostru toate aceste emotii si stari, pentru a le gestiona, pentru a gasi solutii mai adaptate la ceea ce noi suntem azi, in acest loc, chiar daca un astfel de demers poate fi inspaimantator.
Nu poti sa iti schimbi o stare (de spirit) daca nu esti constient de ea.
Incercand sa le ocolim, sa le inabusim, nu facem decat sa le amanam, iar ele se vor intoarce mereu si mereu pentru ca toate starile, chiar si cele pe care le numim negative sunt create pentru un anumit scop: sunt semnale ca ceva in noi se cere vindecat, transformat, spre un sine al nostru mai evoulat. Tot ceea ce se intampla in interiorul nostru face parte din acest proces minunat de transformare, iar transformarea este legea minunata a vietii. Orice ganduri si sentimente intunecate suntem dispusi sa aducem in lumina fiintei noastre vor fi schimbate sub influenta aceasta lumina a constiintei.
Asa ca, in loc sa continui sa iti dai mereu aceleasi raspunsuri, justificari si scuze pentru a te simtit manios, speriat sau stressat, pur si simplu observa starea.
Apoi nu o mai judecaci fa un efort rational de a observa, de a constientiza. Fa, pur si simplu, o constatare. Acesta este momentul in care adevarata schimbare are loc.

Nu mai incerca sa le ocolesti si lasa constiinta sa faca ceea ce este menita sa faca, adica sa schimbe starea si, in acelasi timp, sa te transforme.

Ti-ar fi de un real folos cateva carti, precum: OSHO-Conştientizarea, cheia pentru a trăi în armonie; Eckhart Tolle – Puterea prezentului…